Boli ale corpului cavernos cu o posibilă influență negativă asupra erecției includ induratio penis plastica, leziuni locale ale corpului smalțului după traumatisme sau boli fără o cauză identificabilă, dar și leziuni rezultate în urma priapismului tratat sau netratat. De asemenea, deviațiile congenitale sau dobândite ale penisului pot duce la tulburări de coabitare și sunt descrise într-un capitol separat (secțiunea 10.1.3).
Induratio penis plastica este o boală asociată cu proliferarea țesutului conjunctiv în zona tunicii albuginoase. Cauza acestei boli este neclară, o legătură cu traumatismul nu este observată. De asemenea, se știe că boala se extinde la corpul cavernos, caracterizată ecografic prin microcalcifieri în corpul cavernos. Anamnestic, pacienții raportează deviații ale penisului, mai ales dorsale, care pot duce la dificultăți de coabitare. La examinarea clinică, se constată adesea formațiuni nodulare palpabile în regiunea tunicii albuginii. Dacă induratio penis plastica coincide cu disfuncția erectilă, cauza subiacentă este de obicei o tulburare de ocluzie venoasă (fig. 4.3). Dacă nu există niciun răspuns la injecțiile intracavernoase, ceea ce poate fi cazul în cazuri individuale, implantarea unei proteze peniene reprezintă o terapie alternativă. În cazuri individuale, poate fi indicată, de asemenea, chirurgia reconstructivă prin combinarea chirurgiei rectale peniene cu chirurgia venei rezectoare. (Pentru detalii suplimentare privind terapia induratio penis plastica, a se vedea cap. 10.1.3).
Fig. 4.3. Farmacocavernosograma unui pacient cu induratio penis plastica și disfuncție erectilă datorată unei tulburări de ocluzie venoasă. Placa indicată prin săgeată.
Priapismul este o excitație continuă care nu este indusă de stimularea sexuală și nu poate fi întreruptă voluntar. În marea majoritate a cazurilor, cauza rămâne neclară (priapism idiopatic). Priapismul poate apărea în boli hematologice sau maligne, dar și în boli inflamatorii, în special ale SNC (Lues!) sau induse de medicamente. Cea mai frecventă formă de priapism este priapismul de stază, caracterizat prin oprirea completă a fluxului sangvin în corpul cavernos. Momentul tratamentului este de o importanță critică. După 24 de ore, se pot aștepta leziuni ireversibile ale corpului cavernos (Fig. 4.4). Cele mai frecvente proceduri chirurgicale sunt formarea unui șunt glandulocavernos conform lui Winter și anastomoza venei safene mari cu corpul cavernos conform lui Grayhack. În forma rară de priapism cu flux ridicat (flux conservat ecografic Doppler în vasele profunde, flux venos persistent cavernosografic), se utilizează cu succes și embolizarea reversibilă a arterei pudendale interne cu cheaguri de sânge realizată în tehnica Seldinger. Tratamentul medicamentos al erecției prelungite este prezentat în cap. 9.
Impotența erectilă este, alături de strictura uretrală (Fig. 4.5) și incontinența urinară, cea mai importantă complicație tardivă a rupturii uretrei posterioare, care apare de obicei ca urmare a unei fracturi pelvine. Frecvența de apariție a pierderii parțiale sau complete a funcției erectile este raportată în literatura de specialitate ca fiind între 3011,10 și 60% din cazuri [21]. Îmbunătățirea spontană este încă raportată ca fiind posibilă într-o perioadă de până la 4 ani. Cu toate acestea, tratamentul conservator primar al rupturii uretrale prin cistostomie și ateliere cu cateter ale anastomozei a îmbunătățit rata impotenței postoperatorii. Comparativ cu revizuirea chirurgicală cu sutură uretrală primară, au fost publicate rate de impotență sub 10,070 cu această procedură. Cu toate acestea, în plus față de strategia de tratament, trauma în sine are o semnificație cauzală în dezvoltarea disfuncției erectile. În special, ocluziile arterei pudendale interne (Fig. 4.6) reprezintă o leziune concomitentă frecventă a rupturilor uretrale. Cu toate acestea, implicarea nervoasă în sensul afectării nervilor pudendali poate fi, de asemenea, obiectivată pe baza măsurătorilor patologice ale latenței reflexului bulbocavernos (a se vedea cap. 5). Examenul neurologic neremarcabil în prezența influxului arterial patologic (Doppler, angiografie!) și absența tulburării ocluzive sunt condiții prealabile favorabile pentru chirurgia de revascularizare a vaselor penisului la pacienții tineri. În plus, trebuie menționat faptul că traumatismul contondent al pelvisului sau perineului datorat leziunii vaselor pudendale poate fi, de asemenea, cauza disfuncției erectile [12]. În același timp, se sugerează că traumatismul contondent al pelvisului sau perineului poate fi un factor de risc potențial pentru dezvoltarea ulterioară a disfuncției erectile arterial-vasculare [12].
Fig. 4.5 a, b. "Cavernosogramă artificială" în cazul unei structuri uretrale de grad înalt în cistouretrograma de micțiune (umplerea vezicii urinare prin cateter suprapubian cu substanță de contrast). a) Vizualizarea uretrei posterioare până la bulbar, b) colorarea întregului corp cavernos prin transferul substanței de contrast din sonda urinară.
Fig. 4.6. Vizualizarea selectivă a arterei iliace interne fără colorarea vaselor peniene la un pacient în vârstă de 40 de ani după fractura inelului pelvin și avulsia uretrei (întreruperea contrastului marcată cu săgeată).
|
|
|
